0
0
Ziua de 8 martie a inceput sa se sarbatoreasca din 1908, deci are deja o traditie de peste un secol. In Italia s-a inceput marcarea acestei zile dedicate reprezentantelor sexului delicat dupa al doilea razboi mondial si i-a fost asociata o floare, mimoza, care infloreste la inceputul primaverii. Intre timp, forma mimozei a fost replicata intr-un tort, care se daruieste mamelor sau iubitelor de 8 martie.
E un tort ceva mai laborios, de sarbatoare, aveti nevoie de circa 3 ore. Practic, avem un blat de pandispan si o crema de vanilie cu fructe, insa intr-o forma diferita de cele clasice, astfel incat din bucatele mici de pandispan sa replicam inflorescentele galbene ale mimozei.
O luam pe rand.
Blatul, pentru un vas de 25 cm diametru circa, se face ca un pandispan obisnuit din:
6 oua
150 g zahar
75 g faina 0 sau 00
75 g amidon de porumb pentru dulciuri
1 varf cutit sare
1 zahar cu aroma de vanilie
Folosind un mixer, se bat spuma galbenusurile cu jumatate din zahar, zarul cu vanilie si sarea, pana avem o crema spumoasa, deschisa la culoare si in care nu se mai simt granulele de zahar.
La compozitia din galbenusuri adaugam faina si amidonul, amestecate inainte, si le amestecam bine, tot cu mixerul. Separat, batem si albusurile cu restul de zahar pana obtinem clasica spuma de bezea/meringa.
Spuma de albusuri se adauga treptat la compozitia cu galbenusurile, amestecand pe verticala cu miscari usoare, ca sa nu le taie. Obtinem compozitia de pandispan care merge la cuptor.
Eu am folosit un vas de sticla termorezistenta, tapetat cu unt si faina, in care am turnat compozitia pentru blat.
Iata rezultatul, am reusit sa-l rumenesc putin deasupra, insa nu e foarte important, pentru ca atunci cand punem crema pe el il intoarcem cu fata in jos.
Iata-l intors cu susul in jos si josul in sus: ), il lasam sa se racoreasca si pe o parte si pe cealalta, intai putin in tava si apoi il scoatem si il lasam in continuare la racit.
Intre timp, preparam crema de vanilie. In italiana se numeste crema pasticcera, e o crema clasica, standard, cu mici nuante de la o reteta la alta. Eu o fac asa:
Crema
4 galbenusuri
150 g zahar
30 g faina 0 sau 00
20 g amidon de porumb pentru dulciuri
500 ml lapte
1 zahar cu aroma de vanilie
Intr-un vas amestecati cu mixerul galbenusurile cu zaharul si zaharul cu vanilie pana obtineti o crema spumoasa. Peste ele adaugati faina si amidonul si amestecati in continuare cu mixerul pana se omogenizeaza perfect. Peste ele turnati treptat laptele si amestecati bine, veti obtine o compozitie ca un lichid dens. Trebuie sa o fierbeti la baigne marie pana se densifica si devine de consistenta smantanii. Mare atentie sa nu se prinda sau, mai rau, sa nu se arda. O lasam la racit si pe ea.
Separat, tot cu mixerul, facem 100 ml frisca din 100 ml smantana dulce ptr frisca plus 30 g zahar.
Frisca o amestecam cu crema pasticcera, crema de vanilie dinainte, cand e rece. Amestecul rezultat se numeste crema chantilly si e si el un clasic al patiseriei internationale, inspirat din bucataria franceza.
La aceasta crema eu am tinut sa inovez adaugand fructe. Am taiat 2 mere cubulete mici si le-am caramelizat foarte putin, 2-3 minute, cu 1 lingura zahar si 50 ml lichior de migdale, insa puteti folosi si alte bauturi, brandy, rhum etc, important e sa faceti sa se evapore alcoolul. Merele sint gata cand arata cam asa:
Apoi am amestecat crema chatilly cu merele, pur si simplu, si le-am lasat la rece, pregatind intre timp blatul, care s-a racit si el.
Asamblarea
Ideea generala e ca blatul trebuie scobit de partea interioara, umplut cu crema, iar din partea de blat pe care am eliminat-o facem bucatele mici de aluat de pandispan cu care ornam tortul, pentru a imita inflorescenta de mimoza.
Ca sa scobim blatul, eu am procedat asa. Am facut o taietura circulara pe marginea exterioara, deasupra, apoi am taiat felii inguste partea care trebuie eliminata si am eliminat una cate una, pe rand, pentru ca tot deodata e dificil si riscam sa stricam totul.
Cand am terminat de scobit, arata cam asa:
Am turnat inauntru toata crema, cantitatea e gandita astfel incat sa curga putin peste margini, dar nu prea mult, astfel incat sa-l acopere. Nu pierdeti timpul ca sa iasa perfect, pentru ca se acopera:
Acum, din bucatile de blat eliminate facem bucatele mici ca niste buchetele, inlaturand, eventual, partea maronie de deasupra, pentru ca trebuie sa ramanem in nuante de galben. Respectivele bucarele le lipiti incet incet de creama, avand grija sa le distribuiti astfel incat sa ajunga sa imbrace toata suprafata tortului. Asta a fost tot. Pentru mine a meritat tot efortul, pentru ca tortul i l-am dedicat mamei mele, impreuna cu un buchet de mimoze 🙂
Multumesc pentru dedicatie! Sper sa ajung sa incerc reteta aceasta, n-am stiut de acest obicei italian, multumesc ca l-ai impartasit!
Multumesc si eu, Silvia, ca ma urmaresti 🙂 e un tort special 🙂