Cine a mers vara la Adriatica in zona Rimini e imposibil sa nu fi gustat la piadina romangola. Cine nu, si-o poate prepara singur (valabil si pentru cei care au facut deja cunostinta 🙂 ). Nu e altceva decat una dintre numeroasele versiuni ale painii de-a lungul si de-a largul planetei. Painea, ca orice simplu aluat de faina, e o baza in bucatarie, pe care brodam cu imaginatia proprie. Despre baza in bucatarie, aici http://mammalapasta.blogspot.it/2014/01/orez-gratinat-cu-legume.html.
Piadina seamana cu painea araba, cu painea naan indiana, cu lipia romaneasca, zisa si turta bunicii facuta pe plita incinsa. Si piadina isi are originea in cultura agricola din zona Bologna, Emilia- Romagna, unul din centrele de greutate ale gastronomiei italiene, si s-a nascut ca un fel de replica la pizza napoletana. Se face pe o plita incinsa, fiind un aluat de faina ultrarapid, si se umple cu ce se gasea in mod traditional pe la casa omului, adica diverse combinatii de branzeturi-prosciutto-salami-legume – ierburi aromatice. Diferenta cu turta romaneasca e ca nu contine drojdie, deci nu are nevoie de timp in care sa dospeasca, deci se poate face si consuma in acelasi moment. E pentru oameni in viteza. Eu am ales sa o umplu cu somon afumat, salata si un sos din iaurt, maioneza, ierburi aromatice si lamaie. Daca preferati, ii puteti da o forma perfect rotunda inainte sa o coaceti. Eu am lasat-o asa cum a iesit initial, impefecta, mi se pare mai genuina 🙂
Pentru 4 piadine de 25 cm diametru :
500 g faina
5 g sare
200 ml apa
75 ml ulei (la origini se folosea untura)
un varf de cutit de bicarbonat de sodiu alimentar
Se framanta un aluat rapid din toate ingredientele si se lasa cateva minute sa se „odihneasca”, cum spun italienii. Timp in care pregatim o tigaie antiaderenta groasa, de preferinta de fonta, in care vom coace piadinele pe aragaz. Trecute cele cateva minute, se imparte aluatul in 4 si se intind precum foaia de placinta, in forma rotunda. In final trebuie sa rezulte de circa 25 cm diametru si nu mai groase de 5 mm.
Se coc in tigaia antiaderenta pe foc mediu-iute, se tin foarte putin pe ambele parti, pana incep sa apara cateva puncte rumenite.
Asa calda, se umple dupa gustul fiecaruia, fiind indeobste preferate branzeturile moi. In functie de umplutura, se tin alte cateva zeci de secunde in tigaia incinsa, astfel incat branza dinauntru sa inceapa sa se topeasca (nu prea mult, ca incepe sa curga in afara). Daca se adauga legume sau verdeturi proaspete, se adauga dupa ce se ia definitiv de pe foc. In Italia, combinatiile clasice sunt nenumarate, piadina poate fi declinata in forma vegetariana, cu peste sau carne:
rosii rucola mozzarella
rosii ton rucola
prosciutto cotto mozzarella
prosciutto crudo rucola
speck fontina
gorgonzola mortadella
mai nou, in repertoriu au intrat si maioneza si diverse alte sosuri, dupa preferinte.
Provare per credere, zic italienii, incercati si o sa credeti. Faceti o proba: renuntati o data la inflationata shaorma in favoarea unei piadine umplute dupa propria inspiratie. Astept continuarea …