1
0
Omletă din făină de năut – un preparat simplu de făcut dar cu un gust care tinde spre sublim. Deloc departe de omleta clasică. Faux omletă, ca să fim corecți dar să păcălim și motoarele de căutare. Însă ca să iasă memorabilă e nevoie de câteva mici condiții. Suntem în situația des întâlnită în care pe lângă rețetă e importantă experiența și atenția la detalii.
Omletă din făină de năut – un preparat smart pe care dacă îl asociem cu o salată verde sau din crudități am rezolvat rapid una din mesele principale. Dacă vrem să menținem totul vegan/de post avem nevoie de făină de năut și ceapă; apelăm la ceapă ca să avem un plus de gust și să ne apropiem de cel înregistrat în memorie când apăsăm butonul ”omletă”. Ceapa gătită este bogată în umami, așa zisul al cincilea gust, în afară de dulce, sărat, acru, amar. Dacă nu, îi putem adăuga eventual și brânzeturi: direct în compoziție, sau deasupra, la final. Mai jos, toate explicațiile și ingrediente pentru 4 porții.
Ingrediente
La ingrediente este de reținut o regulă: la 1 parte de făină este nevoie de 3 părți de apă, în greutate:
300 g făină de năut
900 g apă
3-4 cepe medii (sau ceapă verde, praz, ceapă roșie)
5 g sare
1 g bicarbonat de sodiu
piper, curcuma (turmeric), ulei
brânzeturi, opțional
Omletă din făină de năut cu ceapă. Cum pregătim compoziția
Omleta din făină de năut – condiția esențială este ca făina și apa să fie amestecate cu câteva ore bune înainte. Regula mea personală este de a face compoziția cu o zi înainte și a o lăsa în frigider. Poate sta așa chiar 2-3 zile, fără probleme, în caz că apare ceva neprevăzut și nu avem timp. La compoziție adăugăm câteva grame de sare, piper și curcuma. Aceasta din urmă o folosim pentru culoare dar și pentru că are multe proprietăți nutritive.
De ce așa? La prima vedere, cantitatea de apă pare extrem de mare în raport cu făina dar este doar o impresie. Timpul reechilibrează compoziția. Dacă îi dăm răgazul necesar, făina absoarbe apa și în momentul în care gătim omleta vom avea ca rezultat un preparat de consistență medie, plăcută, invitantă. Apa aparent multă face ca omleta noastră să poată sta pe foc timpul necesar pentru a se coace în interior; totodată, evităm în acest fel să iasă ceva asemănător unei turte rigide – omleta e ceva moale și aerat.
Adăugăm cantitatea infimă de bicarbonat și amestecăm imediat înainte de a găti omleta, nu de la început. Avem nevoie de el pentru efectul de creștere în lipsa ouălor, care se umflă în mod natural. În același scop de mai sus, pentru consistența potrivită.
Omletă din făină de năut. Cum preparăm ceapa
Am considerat ca 1 ceapă circa la o porție conferă un gust echilibrat, dulceag dar nu exagerat, însă decis. Fiecare poate adapta cantitatea, rețeta e doar indicativă la acest capitol, ține de gustul personal.
Se taie cât mai fin posibil și se trece rapid pe sub jetul de apă. Asta face ca ceapa să piardă din tărie și să vireze spre dulceag soft la gătit.
Se scurge bine și se călește în câteva linguri de ulei la foc mic. Ideal, sub capac, amestecând des. E gata în circa un sfert de oră. La modul ideal, putem folosi o tigaie antiaderentă cât mai încăpătoare, pe care o vom refolosi pentru a găti omleta propriu zisă. Abia când e gata o condimentăm cu puțină sare și piper. Sarea fiind hidrofilă, dacă am adăuga-o la început asta ar face ca ceapa să devină mai uscată, dat fiind că sarea extrage apa. Piperul se adaugă mereu la final pentru a aveam maxim de aromă.
Se lasă să se răcorească și se adaugă la compoziția care a stat câteva ore la frigider.
Cum gătim omleta din făină de năut
Se încălzește tigaia la foc mediu cu alte 2 linguri de ulei, de preferință de măsline dar e OK și de floarea soarelui.
Când uleiul s-a încălzit bine dar fără să sfârâie, turnăm amestecul de apă, făină, ceapă. Lăsăm la foc mediu spre mare circa 1 minut, până se compactează oarecum partea de dedesubt în contact cu tigaia.
Acoperim și lăsăm așa sub capac 2-3-4 minute reduând flacăra la nivel minim. Controlăm din când în când cu o scobitoare – compoziția trebuie să devină solidă. Timpul necesar ține de specificul fiecărui aragaz, nu e o cifră absolută, trebuie puțină atenție.
Când considerăm că este suficient de solidă să o putem întoarce, mai precis când s-a compactat relativ, o răsturnăm cu mare atenție pe un platou mare. Apoi îi dăm din nou drumul în tigaie și mai ținem la foc mic alte 2 minute circa, pe partea cealaltă. Obiectivul este să se solidifice și compacteze bine totul dar fără să se ardă. Punctul critic este să o facem să nu se prindă dedesubt: ridicând puțin flacăra înainte să o întoarcem, eventual folosind încă puțin ulei și o paletă antiaderentă.
Când e gata răsturnăm pe aceeași farfurie mare de care ne-am folosit să o întoarcem și e gata.
În varianta non vegan putem adăuga deasupra la final cașcaval ras. Sau direct în compoziție orice brânză învechită cu gust decis.
Se servește la modul ideal cu salată verde condimentată cu ulei și oțet sau lămâie. Avem nevoie de contrast cu gustul relativ dulceag dat de ceapă. O mâncare ce poate reprezenta în egală măsură o cină sau un prânz, inclusiv la pachet.
De ce e bun năutul și ce mai putem face cu el
Năutul este un aliment din categoria leguminoaselor și aparține tradițional bucătăriei mediteraneene, a Orientului mijlociu, a Indiei și Pakistanului. Este un produs atât de versatil că în ultimii ani culturile de năut au luat mare amploare și se consumă practic pe toată planeta. Există indicii istorice care îi atestă prezența în Orientul milociu în urmă cu 7 milenii, ceea ce vorbește de la sine.
Versatil dar totodată un aliment cu multe proprietăți: proteic, foarte util în dietele vegetariene sau vegane. Dacă ne gândim că în 100 g de năut sunt aproape 20 g de proteine, avem deja asigurată o parte importantă din necesarul zilnic (care e undeva în jur de 1 g/kg corp). Mai conține carbohidrați care dau energie, fibre care ajută digestia și prin asta sănătatea aparatului cardio-circulator, antioxidanți, vitamine din grupa B și săruri minerale. Nivelul caloric aportat este moderat datorită faptului că năutul absoarbe până la 100% apă prin gătire – 100 g năut gătit, adică o porție medie, înseamnă circa 120 kcal.
Multe rețete se prepară din boabe, cum sunt supele, salatele, curry, crema hummus, piure, pastele cu năut. Altele se prepară din făina de năut, printre acestea din urmă: omletă, găluști, clătite, pancakes.
Făina se folosește ca atare, în timp ce boabele au nevoie să fie fierte. Metoda recomandată înainte de fierbere este de a le ține 24h în apă, schimbând de 3-4 ori. Asta face să reducem mult timpii de fiebere, dar nu numai. Toate leguminoasele, inclusiv năutul, conțin acid fitic, un compus care împiedică absorbția unor micronutrienți în sânge. Ținând cât mai mult boabele în apă, o mare parte din ele se elimină. Metoda este indicată pentru toate alimentele care conțin, leguminoase, semințe și fructe oleaginoase.
